PUI PE STICLĂ

Ingrediente:

Un pui

Sare

Piper

Cimbru

O lingură de ulei sau unt topit

Preparare:

Este cea mai simplă reţetă şi printre cele mai bune.

Se spală bine puiul şi se şterge cu un prosop de hârtie. Se unge cu ulei atât în interior cât şi pe exterior. Se freacă cu sare, piper şi cimbru. Se ia o sticlă de bere (din sticlă) de o jumătate de litru şi se umple cu apă. Se aşează puiul pe sticlă şi se pune într-o tavă

care se dă la cuptor. Se lasă cam o oră pentru fiecare kg. Din când în când se unge cu zeama scursă în tavă. Pentru a verifica dacă puiul este gata, se înţeapă pieptul puiului cu o scobitoare şi dacă nu iese un lichid rozaliu, puiul este gata.

Se serveşte cu diverse garnituri (cartofi, orez, etc) sau fără şi/sau salată sau murături.

LIMBĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ ŞI USTUROI

Ingrediente:

O bucată limbă de vită

O ceapă

Un morcov

O bucată de ţelină

O foaie de dafin

Câteva boae de piper negru

Câteva boae de piper roz

Un gălbenuş de ou

100 ml ulei

O linguriţă de muştar

3-4 linguri de smântână grasă

2-3 căţei de usturoi (sau după gust)

Zeama de la o jumătate de lămâie

Sare după gust 

câteva frunze de pătrunjel fin tocate

Preparare:

Limba se spală bine şi se pune la fiert în apă cu sare. Când este aproape fiartă se scoate, se lasă să se răcorească puţin apoi se îndepărtează pielea.

Se pune din nou în oală împreună cu ceapa, morcovul, ţelina, foaia de dafin şi piperul negru. Se termină de fiert şi se lasă să se răcească în apa în care a fiert.

Pentru sos, gălbenuşul se freacă bine cu muştarul apoi se continuă cu uleiul şi zeama de lămâie ca la o maioneză obişnuită. Se curăţă usturoiul şi se zdrobeşte bine, adăugând puţin ulei, până rezultă o pastă fină. Se adaugă câte puţin în maioneză amestecând încontinuu. La sfârşit se adaugă smântâna, se amestecă bine şi se dă la frigider pentru minim 2 ore.Se taie limba rece în felii şi se aşează pe farfurie. La mijloc se pune sosul şi se decorează cu frunze de pătrunjel şi piper roz.

PĂSTRĂV UMPLUT CU IERBURI ŞI LĂMÂIE

Ingrediente:

Un păstrăv mare (sau 2 mici)

O lămâie,

O legătură de pătrunjel verde

Câteva crenguţe de rozmarin

Câteva fire de ceapă verde (sau un fir subţire de praz)

Amestec de ierburi uscate: cimbru, ierburi de Provence

Piper

Sare

600 g cartofi

2-3  linguri cu ulei

50 g unt 

Preparare: 

După ce s-a curăţat păstrăvul de solzi şi intestine şi s-a spălat bine, se unge cu ulei atât în interior cât şi în exterior şi se presară cu amestecul de ierburi, sare şi piper. Se lasă 10-15 minute să tragă sarea şi aromele şi între timp se curăţă cartofii. Se umple burta păstrăvului cu verdeţuri şi felii de lămâie. Se pune într-o tavă încăpătăare iar împrejur se pun cartofii.

Se presară şi pe cartofi sare şi piper, se stropesc cu ulei şi bucăţele de unt

şi se dă la cuptor. Când păstrăvul s-a rumenit frumos iar ochii peştelui au devenit albi şi proeminenţi, este gata.

PULPĂ DE PORC LA CUPTOR

Ingrediente:

O bucată de pulpă de porc dezosată şi fără grăsime

O căpăţână de usturoi

O bucăţică de slănină, cel mai bine afumată

O lingură cu ulei

Sare

Piper

Cimbru 

Preparare:

Pulpa de porc se împănează (se fac incizii cu un cuţit ascuţit şi nu prea lat, în care se introduc căţei de usturoi şi feliuţe de slănină)

Se unge apoi pulpa cu ulei şi se presară cu sare, piper şi cimbru. Se pune în tavă, se toarnă 1/2 pahar cu apă şi se acoperă cu o hârtie de copt unsă pe ambele părţi cu ulei.

Se dă la copt socotind cam o oră pentru 1 kg de carne.

Se face proba, înţepând în partea cea mai groasă cu o scobitoare. Dacă iese un lichid rozaliu, se mai lasă la cuptor, pentru că nu este încă gata.

Când este gata, se scoate din cuptor, se feliază şi se serveşte.

Este delicioasă cu o garnitură de varză roşie şi mere.

RĂCITURI DIN CIOLAN DE PORC AFUMAT

Ingrediente:

Un ciolan afumat

O căpăţână de usturoi

O ceapă

Un morcov

Câteva boabe de piper

Sare

O foaie de dafin 

Preparare:

Ciolanul

 se spală, se taie şi se pune la fiert cu apă rece, care să acopere carnea şi s-o depăşească cu 2 degete.  

Se fierbe descoperit şi la foc mic, pentru ca zeama să rămână limpede. Când este aproape gata se pune o ceapă, un morcov,  câteva oabe de piper şi o foaie de dafin.

Când zeama a scăzut, ajungând sub nivelul cărnii, se ia oala de pe foc şi  se scoate carnea şi legumele fierte. Carnea se desprinde de pe oase şi se aşează în boluri sau platouri puţin adânci. Când zeama s-a răcorit, se adaugă usturoi pisat după gust. Se potriveşte de sare, piper şi ustroi. Dacă ciolanul a fost prea gras, se lasă zeama să se răcească complet şi se adună grăsimea, care s-a ridicat deasupra, după care zeama se reîncălzeşte,se strecoară şi se toarnă peste carne după care se dau la rece să se închege.

CIORBA DE BURTĂ

Ingrediente:

1kg de burtă de vită proaspătă

Un picior de vită (genunchi)

Un morcov

O ceapă

câteva boabe de piper

o foaie de dafin

2-3 căţei de usturoi

Un ou

2-3 linguri de oţet

2-3 linguri de smântână

sare

Câteva fire de pătrunjel verde

Un ardei iute (opţional) 

Preparare:

Burta

se curăţă de eventualele pieliţe negre şi de toată grăsimea. Este o operaţiune migăloasă şi destul de anevoioasă. Se  freacă apoi cu mălai pentru a se albi şi se tine timp de o oră, două, în apă sărată în care s-a pus şi un pahar de oţet şi o ceapă tocată mărunt (nu sunt trecute la ingrediente). Dacă se foloseşte burta prefiartă, aţi „scăpat” de această fază, dar nici ciorba nu mai are acelaşi gust. După ce a fost pregătită ca mai sus, se spală bine cu apă rece şi se pune la fiert împreună cu genunchiul de vită. Tradiţional, se fierbe la foc mic, cam 6-8 ore în funcţie de vârsta vitei. Cel puţin aşa am învăţat eu, la începutul anilor 70 de la soacra mea din Teleorman, pentru că în nordul Moldovei, unde am crescut eu nu se făcea acest fel de mancare. Iniţial, nu mi-a plăcut ciorba de burtă cum nu-mi plăcea nici carnea de vită (moştenire de la mama şi de la bunica), dar pentru că era una dintre mâncărurile preferate de soţul meu şi mai târziu a băieţilor, la noi în casă se prepara destul de des. „Specialistul” însă era soţul meu iar după ce s-a prăpădit, „ştafeta” a fost  preluată de băiatul cel mare. Când a plecat la casa lui, am început s-o pregătesc şi eu, pentru băiatul cel mic şi nora mea.

Eu mai modern, o fierb în oala sub presiune, pentru 20-30 de minute, apoi pun sare  şi un morcov, o ceapă, câteva boabe de piper şi o foaie de dafin.

Când legumele au fiert se scot din oală, la fel şi burta care trebuie să fie fiartă şi oasele. Se strecoară supa şi se pune din nou la fiert în altă oală. Burta se taie fâşiuţe

şi se pune în oala cu ciorbă. La fel măduva şi „zgârciurile”  de pe oase. 

Se zdrobesc căţeii de usturoi, se sparge un ou peste usturoi şi se bate bine cu furculiţa.

Se adaugă şi câteva linguri bune cu smântână şi câteva linguri cu oţet. Ciorba se dă la foc foarte mic. Se ia cu polonicul din ciorbă, se pune câte puţin în castronelul cu ou şi smântână şi se amestecă pentru a nu se tăia.

Când amestecul s-a încălzit suficient se stinge focul şi se adaugă câte puţin în oala cu ciorbă, amestecând constant. Se serveşte cu pătrunjel verde tocat mărunt şi ardei iute. Cine doreşte mai poate adăuga smântână în farfurie.

Eu, pentru că am uitat să cumpăr ardei iute am servit-o cu pasta de ardei iute. 

DULCEAŢA DIETETICĂ DE GUTUI CU VANILIE

Ingrediente:

1kg de gutui

½ kg de fructoză (sau 1kg de zahăr)

½ baton de vanilie

O lămâie 

Preparare:

Se spală gutuile, se şterg pentru a îndepărta puful, se curăţă de coajă, se taie cubuleţe şi se pun într-un vas cu apă rece în care s-a scurs zeama de la o jumătate de lămâie, pentru a nu se oxida.

După ce avem o farfurie adâncă plină cu gutui tăiate cubuleţe, le opărim câteva minute în apă clocotită, apoi le trecem sub un jet de apă rece, pentru a-şi păstra culoarea frumoasă.

Apa cu lămâie în care s-au păstrat gutuile (aproximativ 500 ml) se pune pe foc moderat împreună cu fructoza şi jumătatea de baton de vanilie. Când siropul este legat (o picătură pusă într-un pahar cu apă rece îşi păstrează forma) se pun cubuleţele de gutui opărite şi se fierb până se moaie (cam 15-20 de minute). Se stoarce zeama de la cealaltă jumătate de lămâie, se amestecă şi când începe din nou să fiarbă, se opreşte focul.

Se lasă să se răcorească, după care se pune în borcane sterilizate.

Preparată cu această metodă, dulceaţa va avea o culoare galben-portocalie, frumoasă.

CIUPERCI PE PAT DE MĂMĂLIGĂ DE CARTOFI

Ingrediente: 

½ kg ciuperci nu prea mari

O mămăligă de cartofi, potrivit de mare

O ceapă mare

O legatură de  mărar

O legătură de pătrunjel

2-3 linguri cu unt

Un ou

50 de grame de caşcaval ras

Sare şi piper

O lingură de parmezan ras sau brânză tare de oi, rasă 

Preparare: 

Ciupercile se curăţă, se taie felii şi se pun la fiert cu sare şi puţină verdeaţă.

Când sunt aproape gata, se scot  şi se sotează într-o lingură cu unt, împreună cu ceapa tocată. Când a scăzut toată  zeama, se iau de pe foc, se pune restul de verdeaţă tocată, sare şi piper,  se lasă să se răcorească puţin, se adaugă oul şi se amestecă bine.

Se face mămăliga de cartofi, se amestecă cu untul.

Se unge o tavă de cozonac cu unt , se pune un strat nu prea gros de mămăligă, se presară cu caşcaval ras,  apoi se pune o jumătate din compoziţia de ciuperci, se mai presară puţin caşcaval ras, iar un strat subţire de mămăligă şi deasupra restul de ciuperci peste care se presară o lingură de parmezan ras  (sau brânză de oaie de la borcan, rasă).

Se dă la cuptorul încins pentru cca 30 de minute sau până cand s-au gratinat ciupercile de deasupra.

Când este gata, se lasă puţin să se odihnească în tavă după care se răstoarnă pe un platou şi se întoarce cu grijă, cu ciupercile gratinate în sus.

Se taie felii şi se serveşte caldă sau chiar şi rece.

Sunt  delicioase cu smântână proaspătă.

MĂMĂLIGA DE CARTOFI – REŢETA DIN BUCOVINA

Se spune că gospodinele din Bucovina sunt experte în mămăliguţă  iar dacă o tânără nu ştie să facă mămăliga cum trebuie se consideră că nu-i încă bună de măritat.

Mămăliga e pe bună dreptatea pâinea ţăranului bucovinean, care o face mai consistentă, pentru a o tăia cu aţa.

Deşi e un simbol românesc, nu e şi un fel de mâncare găsit doar aici.

Mălaiul fiert era un aliment indispensabil în întreaga Europă, găsindu-şi adepţi în special în Balcani şi Sudul Franţei.

Mămăliga de cartofi, o moştenire a Imperiului Austro-Ungar (se face şi în nordul Italiei) e un soi ales printre mamaligi;

Aceasta mamaliguţă fudulă e mai pretenţioasă. Ea cuprinde următoarele 

Ingrediente:

2-3 cartofi

O cană defăină de porumb (mălai)

Sare

Preparare:

Se curăţă cartofii, se taie cuburi (sau se rup) şi se fierb în apă cu sare cât să-i acopere . Când sunt fierţi, se sfarmă ca pentru piure, păstrând însă toată apa, după care se adaugă mălaiul în ploaie, amestecând continuu.

După 10 minute, timp în care se continuă amestecarea, se răstoarnă mămăliga pe un fund de lemn.

Se serveşte cu aceleaşi feluri de mancare ca şi mămăliga obişnuită, doar că aceasta este mai fină.

MEDALION DE SOMON CU SOS DE CAPERE ŞI CREVEŢI

Ingrediente: (pentru o porţie)

Un medalion de somon

2 linguri cu unt

2 linguri cu ulei de măsline

O linguriţă cu amidon alimentar

O lingură cu smântână

50 g capere

Zeama de la o jumătate de lămâie

Sare şi piper

O ceşcuţă de orez pentru garnitură

2 ceşcuţe cu supă sau apă

Câteva fire de şofran 

Preparare:

Se pune la încins o lingură cu unt şi o lingură cu ulei de măsline. Se adaugă o ceşcută cu orez şi când s-a albit se adaugă supa sau apa, sare şi câteva fire de şofran. Se fierbe până scade apa, se ia de pe foc şi se acoperă vasul în care a fiert. Se lasă minim 10 minute, după care se poate servi.

Medalionul  de somon  se spală şi se usucă. Se sărează şi se pipărează apoi se pune la prajit într-o lingură de unt şi una de ulei de măsline. Se lasă 2-3 minute pe fiecare parte şi se scoate.

În sosul rămas se adaugă  creveţii şi smântâna amestecată cu amidonul alimentar. Când începe să fiarbă se adaugă caperele bine scurse şi se stinge cu zeama de lămâie. Toată operaţiunea durează maxim 2-3 minute pentru a nu se întări creveţii.

Se aşează medalionul de somon pe farfurie, orezul alături iar deasupra se toarnă sosul fierbinte. Se decorează cu felii de lămâie.