DULCEAȚA DE MERIȘOARE

Cât am fost la nora mea la Sucevița am făcut  dulceața de merișoare (afine roșii) cumpărate din piață de la Rădăuți. Dulceața a ieșit minunată, am vrut sa mai facem dar nu am mai găsit merișoare. Păcat ca nu am avut aparat de fotografiat...

Cand am ajuns acasă, la București, am văzut merișoare în piață. M-am bucurat și am cumpărat 1 kg (bine că numai atât) deși prețul era aproape dublu decât la Rădăuți. Am ajuns cu ele acasă, le-am pus în strecurătoare și le-am spălat, mi-am pus ochelarii să văd dacă au codițe (cele de la Rădăuți dacă aveau ici-colo câte o codiță) și ce să vezi: erau pline de codițe, frunzulițe, fructe necoapte sau trecute din copt. 

Ce să fac?... m-am apucat să le curăț bob cu bob. Muncă de sisif: după vreo 2 ore  alesesem ceva mai mult de jumătate. M-am enervat și am hotărât să fac dulceață din căte fructe aveam. Iată ce a ieșit:

Ingrediente:

1 kg de merișoare

1 kg de zahăr

O linguriță de zeamă de lămâie

½ litru de apă

*eu am redus cantitățile corespunzător

Preparare:

Din zahăr și apă 

se face un sirop, atât de legat cât să stea picătura.

Se adaugă fructele 

și se amestecă încontinuu  pentru că atunci când începe a fierbe face spumă și poate da în foc (eu așa am pățit: mă ocupam cu fotografiatul și nu am amestecat, așa că am dat-o în foc). 

Se fierbe 10-15 minute la foc potrivit, până spuma dispare, 

verificând din când în când dacă o picătură de sirop (ultima de pe lingură, care este cea mai rece) cade ”bobiță”, adică nu se împrăștie.

 Se adaugă zeama de lămâie, se amestecă și se oprește focul. Se acoperă cratița cu dulceață cu un prosop udat și stors bine.

 După câteva minute 

se pune dulceața în borcănele, se așează borcănelele pe capac, 

după 5 minute se întorc 

și se pun sub pături să se răcească lent. Când borcanele cu dulceață  s-au răcit se așează în cămară.