Este
o ciorbă de cartofi acrită cu zer de oaie, în reţeta originală. Şi această
reţetă tot din copilărie o ştiu şi cred ca tot nordului Moldovei îi este specifică.
Mi-aduc aminte cum mergeam cu bunicul la stână, ” înarmaţi” cu o “tăfâlcuţă” (săculeţ de pânză) cu făină
de porumb şi 2 sticle goale pentru zer; alteori lipsea “tăfâlcuţă” iar sticlele erau pline cu vin şi ne întorceam
cu ele pline cu zer şi ceva urdă, mai rar caş (acela îl lua bunicul când îi
vene rândul). Asta se întâmpla dimineaţa devreme, când ciobanii încă nu erau
plecaţi cu oile pe toloacă (adică imaş), iar cât bunicul vorbea cu baciul , moş
Nihalache (unul dintre ciobani), mă lua
cu el în bordei, adică un fel de beci unde erau pe nişte “rafturi” din nuiele (aveau o
denumire specifică pe care din păcate am uitat-o), erau depozitate toate bunătăţile: caşul, urda şi în
oale de lut lapte acru de oaie şi chiar de vacă, pentru că la stâna noastră era
şi o văcuţă şi câţiva purcei grăsuţi, hrăniţi bine cu zer şi ce se mai găsea la stână. Astăzi la Bucureşti nu
ştiu nici o stână, dar mi-am stins dorul de sărbuşcă cu zerul rămas de la crema de brânză din lapte dulce.
Ingrediente:
O
ceapă uscată
2-3
morcovi noi
½
kg cartofi noi
Verdeaţă:
lobodă albă, frunze de ţelină, mărar, pătrunjel şi leuştean
1
l zer
Smântână
Preparare:
Se
pune la fiert un litru de apă cu puţină sare. Când apa începe să clocotească se
adaugă pe rând: ceapa tăiată mărunt, morcovii tăiaţi cubuleţe şi cartofii în
bucăţi potrivite. Se lasă să fiarbă.
Când cartofii sunt gata, se adaugă zerul
(care trebuie să fie acrişor) şi o parte din verdeaţă tocată: frunzele de
ţelină, loboda, mărarul şi o jumătate din cantitatea de pătrunjel. Se aduce la
fierbere şi se lasă să dea câteva clocote.
Se stinge focul şi se adaugă restul de
pătrunjel şi leuşteanul. Se acoperă oala pentru 10 minute după care se poate
servi cu smântână, mai multă sau mai puţină, după preferinţă.
Am
văzut câteva reţete pe internet: unele aveau legumele călite, altele erau
acrite cu iaurt (chişleag) sau lapte acru, care în timpul fierberii se
transformau în brânză, altele erau drese cu ou, altele aveau fidea, dar în zona
Dorohoiului, aşa se pregătea năcreala sau sărbuşca.
yem, yem, delicioasa intradevar, in zona dorohoiului asa se face! :)
RăspundețiȘtergereSi eu tot din Dorohoi sunt ... Mmmm, mi-ai facut o pofta! Chiar asa se facea si e superbuna! Numai ca bunica mai punea si orez.
RăspundețiȘtergerescandurelele alea pe care sta branza la zvantat se numesc leasa
RăspundețiȘtergerese poate face si din zer de lapte de vaca?
RăspundețiȘtergereDa, așa cum am scris în text, am folosit zer din lapte de vacă, pentru că nu am nici o stână prin apropiere ca să iau zer din lapte de oaie. Am pus și link, cum am obținut zerul.
RăspundețiȘtergere