Câțiva ani mai târziu, am mâncat și tuslama făcută de soacra mea, ceva mai la vest, în Teleorman. Deocamdată vă prezint tuslamaua ca la Giurgiu, pregătită de Maita, bunica prietenei mele.
Iată rețeta asa cum mi-o amintesc, pentru că Maita ne-a antrenat și pe noi la bucătărie, chiar cu o seară înainte, să ajutăm la curățarea burții cu coada lingurii de lemn până s-au ”dus” toate pielițele negre, apoi am frecat-o cu mălai, cu ceapă tocată mărunt și oțet, după care Maita a pus-o în apă rece, a dus-o ”la beci”, până a doua zi dimineața la 3 când Maita s-a sculat, a spălat burta și ”copitele” de vită și le-a pus la fiert. Așa că, pe la 8 când ne-am trezit și noi, de la bucătărie venea un miros de cafea amestecat cu miros de carne de vită fiartă.
Ingrediente:
O burtă de vită (eu am pus vreun kg prefiartă)
2 copite de vită (am pus ghenunchi)
O ceapă
2 morcovi
O lingură cu unt
Un gălbenuș de ou
3-4 linguri cu smântână
O linguriță cu făină (am pus amidon de porumb)
O frunză de dafin
Sare și piper după gust
Un ardei iute roșu
O căciulie de usturoi
O felie de lămâie
Preparare:
Se pun oasele de vită
și burta la fiert.
Când sunt
aproape fierte
se pun legumele (ceapa și morcovii), frunza de dafin sare și
piper boabe.
Când burta este fiartă se scoate într-un castron.
Legumele se
aruncă, iar din zeamă se face ciorba de burtă.
Burta se taie fâșiuțe ca la ciorba de burtă.
Într-o tigaie se pune untul să
se topească
și când acesta este gata se
pun bucățile de burtă.
Se amestecă și se dă focul mic. Gălbenușul de ou
se
pune într-un castron, se adaugă făina (amidonul), smântâna sare și piper
proaspăt măcinat.
Se amestecă bine,
apoi se diluează cu zeama în care a fiert
burta, punând-o lingură cu lingură.
Când s-a subțiat suficient se pune peste
burtă și cu focul mic în continuare se amestecă până se îngroașă puțin,
se pune
usturoiul și se oprește focul.
Se servește cu ardei iute și o feliuță de
lămâie.
Eu locuiesc de-o viata in Giurgiu,asa ca m-ati surprins placut cu reteta publicata.Cu multumiri si felicitari!
RăspundețiȘtergere