Intrând și eu pe blogul
ei, mi-a atras atenția rețeta de Ficăței pe plită.
Deși ea este din Calafat iar eu din Dorohoi, aproape 800
km distanță și cred că și diferența de
vârstă dintre noi este destul de mare, și mama mea îmi cocea pe plită ”ficățelul”
atunci când tăia o pasăre.
Din acele vremuri de demult (aproape 60 de ani în urmă),
am o amintire fizică (o cicatrice) și o ”poveste”.
Aveam vreo doi ani și ceva și locuiam cu chirie la o domnișoară bătrână, Domnișoara
Aurica sau Cica cum îi spuneam eu. Îmi plăcea forte mult ficățelul copt și cum
vedeam că taie o găină (mama, sau Cica), eu ceream ficățelul.
În ziua respectivă,
Cica tăiase o găină iar eu, mă țineam după ea, să-mi facă ficățelul. Cica, ca să se joace
cu mine îmi spune: ”dar tu nu ai ficățel? Ia să iau eu ficățelul tău să-l coc
pe plită”. Eu am fugit și am trântit ușa care era cu geam ”franțuzesc”, adică
format din mai multe pătrate. Mi-aduc și azi aminte ușa albă cu geam. Un ochi de geam
s-a spart și mi-a căzut peste degetul mijlociu de la mana stângă, tăindu-mi în
lung prima falangă, cu tot cu unghie. Mai departe nu-mi aduc aminte, dar mama
spune că am avut mai multe copci care mi-au prins rana, iar semnul a rămas până
acum.
Pe lângă ficăței, mama mai cocea și rondele de cartofi și
într-adevăr erau presărați cu sare grunjoasă.
De la Bogdana am ”furat” metoda de a înlocui plita cu tabla de copt
învelită în folie de aluminiu.
De fapt și mama când făcea cartofi noi copți primăvara, când foloseam bucătăria de vară,
unde nu aveam sobă, ci aragaz folosea tot tabla de copt acoperită cu sare
grunjoasă.
Ficățeii se pun pe tabla acoperită cu folie de aluminiu,
se coc pe ambele părți apoi, când sunt aproape gata se presară cu sare.
I-am servit cu cartofi copți (tot pe plită) și salată de
castraveți cu usturoi și mărar.
mama e din bucovina, de la ea stiu de cartofii pe plita, le zicea scrijele parca
RăspundețiȘtergerelegat de varsta, sunt cam de aceeasi varsta cu fiul cel mic nascut in calafat :)
acu mi-e pofta de cartofi de astia :)