Si iata ce mai mancau batranii nostri la inceputul secolului trecut, asa cum ne povesteste Octavian Stoica in a sa “De-ale gurii din batrani” ed. 1978, capitolul ”CONTINENTALUL” ROMÂNESC, pag. 42.
„Musacaua de
tocmagei* de casa, mai
apostoleasca, - cum
numai mama si nevasta mesterului Mihai Bandac stiu sa faca, si nici
ele-ntotdeauna - ii un adevarat balsam, infulecat cu gemete, pentru cine-i
lenes, ori ii prea slab si nu se simte in putere sa dumice si sa mistuiasca, ca
pe-un dusman cazut intr-un genunchi, un muschi de vaca in sangele lui, gros
de-o palma, frecat cu cimbru si chinuit pe carbuni:
se clocotesc tocmageii,
se clocotesc tocmageii,
se scurg de apa sarata in care au fiert,
se sparg deasupra oua cate cuprind,
dupa care se umple cu ei
fundul unei tavale unde cu unt.
Peste ei se asterne
o
tocatura din piept alb de gaina grasa, uitata cu anii prin orgada, facuta cu
verdeturi proaspete,
se mai toarna unt topit si se mai randuiesc alti tocmagei.
Peste toate vine ca sa miruiasca
o spuma de galbenusuri
batute cu frunze verzi
de patrunjel si cu lapte putin,
care-o sa se intareasca la copt
pastrand sub
dansa, scutec cald, arome.”
Foarte interesanta reteta! N-am mai vazut asa ceva.
RăspundețiȘtergereDrept sa spun, nici eu. Dar dupa ce am facut-o si am mancat din ea nu pot sa spun decat ca batranii nostri si in special bucatarii de la Continental ("mama si nevasta mesterului Mihai Bandac " cum spune autorul)aveau gusturi...
RăspundețiȘtergereNu stiu de ce s-a pierdut reteta in timp.
Pacat!
Poate vor mai avea curaj si altii s-o incerce.
Cum in reteta nu sunt date cantitatile, eu am folosit: taietei dintr-un ou, 300 g piept de gaina tocat, 1 ou si 2 galbenusuri, 2 linguri cu unt, 2-3 linguri cu lapte, o legatura nu prea mare de patrunjel frunze, sare si piper dupa gust.
Va doresc succes!