TORT RECICLAT

 Când o să vă povestesc, o să înțelegeți de ce l-am numit așa.

Am plecat de la această prăjitura în 3 variante, tradusă de pe saitul La Perla.

Rețeta mi s-a părut simplă, ieftină și rapidă, exact ceea ce căutam. Pentru că am mai încercat rețete de pe acest site, nu am citit cu prea mare atenție comentariile autoarei ci am ales una din variante (cea care se coace în cuptor, pe care tocmai voiam să-l probez, deoarece îmi luasem aragaz nou).

Iată rețeta:

 

Ingrediente:

210 g făină de grâu integrală

40 g pudră de cacao

200 g zahar brun

80 ml ulei vegetal

10 g praf de copt

1 praf de sare de mare

2 lingurițe extract de vanilie

300 ml de apă mineral 

Preparare:

Făina cernută împreună cu praful de copt se amestecă cu zahărul, cacaoa și sarea. Se adaugă uleiul, apa minerală, extractul de vanilie

 

 și se amestecă rapid, dar bine.

 

O formă din silicon (eu am folosit din metal teflonată), cu gaură în mijloc se unge cu  ulei vegetal. Se toarnă aluatul în tavă , umplând forma nu mai mult de 2/3 din înălțime deoarece aluat  crește în timpul  procesului de coacere. 

În cuptorul cu microunde coacerea durează 7 minute, la putere maximă (800-1000 W), după care se oprește cuptorul cu microunde și se lasă prăjitura în el timp de 1 minut, apoi se pune pe un grătar. Prajitura iese ușor din formă când este complet rece. (eu această parte nu am reținut-o)

 

La cuptor se coace pe raftul din mijloc, în cuptorul preîncălzit la 175 ⁰C, timp de 40-55 de minute în funcție de caracteristicile cuptorului, până când scobitoarea introdusă în mijlocul prăjiturii iese curată. Prăjitura coaptă în cuptor este mai puțin umedă, are o crustă crocantă.

Până aici toate au mers conform rețetei. Am probat prăjitura și deoarece scobitoarea ieșise aproape curată am scos tava mea teflonată din cuptor, am lăsat-o 2-3 minute pe grătar, după care m-am grăbit s-o răstorn. ”Catastrofa”  a fost gata: prăjitura s-a rupt pe orizontală, jumătate rămânând în tavă și jumătate pe platou.

Prima idée ce mi-a venit a fost s-o arunc la gunoi. Totuși am gustat-o: era aromată, umedă în concluzie bună. M-am gândit cum să o recuperez și iată ce am făcut: am luat o formă de tort cu pereții detașabili și am îndesat prăjitura cu lingura în formă, după care am dat forma în cuptor pentru 10-15 minute. Am scos prăjitura din cuptor, am lăsat-o să se răcească în tavă, după care am scos-o (fără probleme) și am așezat-o pe platou. Am gustat din nou o bucățică și mi s-a părut aspră și mai puțin dulce decăt prima dată. Pe deasupra nici aspectoasă nu era. De nervi nici nu am fotografiat-o. S-a întâmplat că peste vreo 2 zile au venit nora cea mare cu băiatul meu și nepoțica.”Prăjitura” stătea în bucătărie  pe un raft  mai la dos. O vede băiatul meu și mă intreabă ce-i aia și dacă poate să guste. A gustat puțin și a spus ca este aromată dar cam aspră, dar la cafea merge. Si cum ziua mea urma peste vreo 2 zile, mă întreabă dacă anul acesta nu le fac un tort.

Atunci mi-a venit altă idée salvatoare: am făcut o

cremă ganache din:

200 g ciocolată albă și

100 ml smântână:

Am rupt ciocolata bucățele mici și am pus-o într-un bol. Am înfierbântat smântâna până la fierbere și am turnat-o peste ciocolată. Cu un tel am amestecat începând din centru spre marginile bolului până s-a topit ciocolata. Am pus crema în frigider pentru vreo 2-3 ore, să se întărească, după care am mixat-o și am așezat-o peste prăjitura însiropată cu un sirop făcut din 3 linguri cu zahăr și 6 linguri cu apă, fierte până s-a topit  zahărul. Deasupra am pus fructe de pădure congelate.  Dintr-o ciocolată cu lapte topită la microunde am făcut rețeaua de deasupra.

A avut mare succes (mai ales că am avut și musafiri neanunțați), iar eu îi cred pe cuvânt pentru că nu am apucat să gust.