ÎNVÂRTITA CU BARABULI

Rețeta este tot din vremea copilăriei mele, din vacanțele petrecute la bunici.

Prima dată când îmi aduc aminte că am mâncat ÎNVÂRTITA CU BARABULI, a fost cea făcută de țața Aglaia lui Leon, vecina bunicilor mei și bunica prietenei mele de joacă, Viorica lui Leon.

Moș Leon, tatăl Vioricăi, era cam de varsta bunicilor mei (în jur de 50 de ani)  și avea o droaie de copii, cel mai mare de vârsta mamei, iar cel mai mic, Viorica, de vârsta mea. Era un bărbat înalt, uscățiv, cu ochii verzi, pătrunzători și o pălărie ponosită pe care eu nu am văzut să și-o scoată vreodată de pe cap. Mai târziu, când am citit prima oară Moromeții lui Preda, Ilie Moromete era în imaginația mea întruchipat de moș Leon. Țața Aglaia, mama lui moș Leon era o femeie uscățivă și  ageră chiar la cei în jur de 80 de ani cât avea pe atunci. Cand ceilalți membri ai familiei erau la câmp ea era cea care pregătea mancarea pentru toți. Știu că era post (poate cel al Sfintei Marii), pe care în acele vremuri țăranii îl țineau cu sfințenie, așa că Țața Aglaia a făcut învârtita, în timp ce eu și cu Viorica ne învârteam pe lângă ea, dornice s-o ajutăm. Mai târziu, o făcea din când în când și mama dar parcă nu mi se mai părea așa de bună ca cea a Țaței Aglaia...

ÎNVÂRTITA CU BARABULI, este de fapt o plăcintă sărată umplută cu cartofi și ceapă prăjită.

Ingrediente:

Pentru aluat:

1 kg de făină

O linguriță cu sare

50 g drojdie

Pentru umplurtură:

1 kg de ”barabuli”, adică cartofi

2-3 cepe

2-3 linguri cu ulei + încă 2 linguri pentru uns tava si plăcinta (țața Aglaia folosea ulei presat din semințe de dovleac, pentru că aveau presă de ulei, eu am folosi ulei de floarea soarelui)

Sare

Piper râșnit mare

Preparare:

Se cerne făina (în covată, cine are, cine nu, într-un lighian sau bol). Se face o gropiță și se pune sarea și drojdia sfărâmată. Se începe a se adăuga câte un pic de apă caldă, amestecând cu lingura de lemn, din centru spre margini. Se ung mainile cu ulei și se începe a se frămanta, mai adăugând apă caldă sau făină până se obține un aluat tare. Se acoperă cu un ”ștergar” curat și se lasă la loc cald să crească.

Cât crește aluatul se pregătește umplutura: se curăță cartofii, se taie ca pentru piure și se pun la fiert în apă cu sare.

Ceapa se taie peștișor

și se prăjește în ulei,

chiar se rumenește. Când cartofii au fiert, se scurg de apă, se sfărâmă cu furculița, se toarnă deasupra ceapa prăjită cu tot cu uleiul în care s-a prăjit,

 se sărează și se pipărează din belșug, apoi se amestecă. Se lasă să se răcorească.

Se rup bucăți din aluatul crescut,se întind cu sucitorul foi rotunde,

se ung cu umplutura de cartofi (fără zgârcenie),

se rulează sub formă de sul, care apoi se răsucește ca în fotografie.

Se așează în tava unsă cu ulei. Învârtitele se ung și ele cu ulei pe deasupra

și se pun în cuptor. Când sunt rumenite frumos, sunt gata.

Țața Aglaia avea pregătit un ceaunaș cu ulei încins în care scufunda pentru câteva secunde învârtitele fierbinți, pe care apoi le scotea pe un fund de lemn și le lăsa să se răcorească.

Eu nu le-am scufundat în ulei  ci le-am uns cu o pensulă înmuiată în ulei încins. Au fost aproape la fel de bune ca cele de care îmi amineam.